Tuesday, October 31, 2017

Povestea Ioanei - Update

Am mai scris despre Ioana aici. Marturisesc ca m-a impresionat mult povestea ei. As vrea sa-mi permiteti azi sa va multumesc voua, celor ce ati preluat, la randul vostru, mesajul si ati ajutat cum ati putut. Fie si prin semnalarea situatiei Ioanei pe blogurile voastre. Pentru aceasta, azi, va multumesc. Aflu de la parintii Ioanei ca micuta are nevoie de noi. Acum! Astazi. Dupa cum stiti, trebuie sa urmeze un tratament complex, fizioterapie de specialitate, proteze statice cu contragreutate, proteza mioelectrica, apoi bionica. In total un tratament de cca 185 000 euro. Din care, iata, pana in prezent, s-au strans 4 300! “Vestea noua” pe care o aflam astazi de la specialisti este ca, in absenta protezei, chiar si modificari ale coloanei vertebrale sunt inerente. Si ca, in plus, acum (la doi ani) ar trebui sa inceapa toate procedurile, altfel mai tarziu trupusorul nu va mai accepta proteza. Ce forta ar trebui sa ai sa lupti cu ceea ce acum pare aproape imposibil? Ce inima trebuie sa ai sa porti inca acolo nu o scanteie, ci un imens foc de lumina, de Credinta pentru a-ti ajuta copilul? Le transmit aici parintilor pretuirea mea pentru ceea ce reusesc ei, in fiecare zi, sa isi pastreze nealterat in inima: Credinta! Speranta lor este, insa, si in puterea noastra. Eu nu sunt mama, dar mi-as fi dorit sa fiu, si adesea ma uit spre ochii limpezi de copil ca sa ma reintalnesc pe mine. Voi, cei care aveti copii, cu siguranta stiti mai bine decat mine ce-nseamna o cazatura, o julitura, o lacrima ce curge pe obrajorul unui prunc.
   

Dar oare cati dintre noi ar sti cum sa reactioneze in fata unei mai grele incercari, ca de exemplu cea prin care trece acum familia Ioanei? Am increderea ca Domnul nu o va lasa pe Ioana dincolo de Dragostea Sa. Stiu ca ii va intinde EL mana Lui cea dreapta in moduri in care astazi poate nici nu ni le putem imagina. De aceea, pentru moment mi-as dori ca toti cei ce ne-am regasit in ochii de copil ai Ioanei sa incercam sa o ajutam mai mult decat cu o ruga, mai mult decat cu gandul nostru bun. Si de acestea e nevoie, iar gandul nostru este oricum cu ea, numai ca o manuta functionala nu (mai) poate rasari decat cu un efort. Teribil efort, adesea de nesuportat. Mai ales cand este contra cronometru. Voi, cei ce-mi treceti pragul aici, imi cititi randurile visului de dragoste cu care deja v-am obisnuit. Aceste randuri sunt despre o alta dragoste, a voastra pentru ai vostri dragi copii, a noastra pentru ai nostri buni prieteni. Mi-ati spus in repetate randuri ca cele scrise aici par a fi ale sufletului nestemate. Nu. Voi sunteti cei cu sufletul in Bogatie. Pentru ca aveti o Inima. Multi dintre voi, una de parinte. Adica scaldata in Lumina si Credinta. Va rog sa fiti si voi alaturi de Ioana si sa transmiteti mesajul mai departe, oricui credeti ca ar putea fi/oferi un spriin. Ioana are astazi mare nevoie de voi! De noi toti.

No comments:

Post a Comment

De ce nu imprumut eu carti

Buna ziua. Am sa va spun de ce nu imprumut eu carti nici altora, nici de la altii. Pentru ca le iubesc enorm si sunt asa o posesiva si...