• Ardelean Cornelia: http://chotronella.wordpress.com/2010/04/17/biblioteca-mea-de-nisa/
• Rus Octavian: http://vapupajan.wordpress.com/2010/04/19/lasati-copiii-sa-citeasca-povesti/
• Veronica Stancu: http://accentcircumflex.wordpress.com/2010/04/20/%e2%80%9cpentru-ce-ai-face-o-campanie-de-pr-cultural-si-de-ce%e2%80%9d/

Castigatorii premiilor oferite de scoala de teatru Q-Feel

Premiul I. un curs gratuit de actorie (durata 4 luni)

• Veronica Stancu: http://accentcircumflex.wordpress.com/2010/04/20/imnul-culturii/

Premiul II. cupon de reducere de 50 % pentru un curs de actorie

• Andrei Iordache: http://rickymontana.wordpress.com/

Premiile pot fi ridicate de la sediul Prime Romania, Str. Edgar Quinet nr. 14, sala 306, Bucuresti. Castigatorii sunt rugati sa trimita un mail pe adresa cnsc.prime@gmail.com cu datele de contact, urmand sa fie contactati pentru a fi stabilita modalitatea prin care doresc sa intre in posesia premiului.

Studiile de caz vor aprofunda cunoştiinţele acumulate, prin exemple concrete. Au fost alese în acest scop 3 campanii de comunicare pentru produse culturale: acţiunea iniţiată şi condusă de Muzeul Naţional Cotroceni pentru pictorul Cătălin Ionuţ Florea, Noaptea Muzeelor, proiect analizat de reprezentanţii Muzeului Naţional de Artă a României şi festivalul de la Gărâna, unde veţi afla ce înseamnă organizarea unuia dintre cele mai de succes festivaluri din ţară.

Din conferinţa introductivă: „PR-ul cultural: Prefaţă” puteţi afla ce este mai exact PR-ul cultural, plasând un accent deosebit asupra modului în care este practicat în ţara noastră şi aducând în discuţie rolul evenimentelor culturale (festivaluri, expoziţii) în afirmarea identităţii naţionale.

Cea de-a doua conferinţă, „Ambasadori culturali dincolo de graniţe”, deplasează centrul de interes al dezbaterilor către aria comunicării internaţionale. Participanţii la congres vor afla mai multe despre modul în care cultura, purtător al tradiţiilor şi al viziunii despre lume, poate acţiona ca liant între naţiuni.

În cea de-a doua zi a congresului vom arunca “O privire critică asupra mecenatului corporatist”, un subiect controversat, dezbaterile cuprinzând premisele parteneriatelor între companii şi proiectele culturale. Tema “Serviţi cultura? Un meniu scris de PR si marketing” va stabili la finalul zilei care este relaţia dintre termenii binomului PR-marketing.

Trecerea de la teorie la practica se face pe 24 aprilie, cand reprezentanti ai Cameleon Pr&Events, Street Delivery, Griffon&Swans, Mercury 360, Millenium Communications, Rusu + Bortun Brand Growers vor sustine workshopuri bazate pe cele mai de succes campanii din portofoliu.

Te aşteptăm miercuri, ultima zi de înscrieri la sediul PRIME, din Facultatea de Litere, Str. Edgar Quinet nr. 14, sala 306.

Pentru cei care nu stiu cum se ajunge la Muzeul Naţional, am decis sa punem harta si mijloacele de transport in comun:

Mijloace de transport Muzeul Naţional Cotroceni:

Metrou: staţia Politehnica
Autobuz:
staţia Piaţa Leul: 105, 136, 139, 236, 336; 635
staţia Grădina Botanică: 105, 236, 336; 635
Troleibuz: staţiile Piaţa Leul şi Grădina Botanică: 61, 62, 71, 93

Citeste mai jos istoria muzeului.

Domnitorul Şerban Cantacuzino (1678-1688) a ridicat, între 1679-1681, la vest de oraşul Bucureşti, cea mai importantă  ctitorie a sa, ansamblul Cotroceni. În cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“  -asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc , specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.

Ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino; al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1853,1854-1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează, înfiinţează gradina de la Cotroceni (una dintre marile grădini ale Capitalei); urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), de către arhitectul francez Paul Gottereau.  În urma cutremurului din 1977 s-a refacut în mare parte palatul. Tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă, care adăposteşte sediul  Administraţiei  Prezidenţiale.

La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluţiei. Revoluţia din 1848-1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi.

Dupa citirea documentului a  urmat arestarea  şi încarcerarea la Cotroceni a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, iar palatul, în urma dotării şi modernizării, capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.

Dacă de-a lungul vremii Cotrocenii au servit drept reşedinţă domnească, din 1895, noul palat, ridicat de statul român, era destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificări şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Prinţesa şi ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice.

În 1916, s-a hotărât părăsirea neutralităţii şi alăturarea României grupului de state care formau  Antanta.  În anul 1918, aici s-a semnat cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti.  Anul 1930 readuce Cotrocenii în centrul atenţiei politice prin întoarcerea lui Carol Caraiman, ex prinţul Carol, marcând o nouă etapă în istoria Cotrocenilor.

Cotroceni este singura reşedinţă din întreg teritoriul românesc care a cunoscut folosinţa cea mai îndelungata, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi pâna în prezent.

Istoria Pizza Hut a inceput sa se scrie in 1958, in Kansas, USA, cand doi frati, Frank si Dan Carney, au imbratisat ideea unui prieten de a deschide un local de pizza.

Cei doi au imprumutat de la mama lor 600$, au inchiriat un mic spatiu in cea mai aglomerata intersectie a orasului, au cumparat echipamente second-hand si au deschis un local cu numai 25 de locuri. Astfel s-a nascut “Pizza Hut” – cel care avea sa devina cel mai mare si de succes lant de restaurante de pizza din lume, cu peste 12 000 locatii in peste 100 de tari.

Intrarea Pizza Hut pe piata romaneasca s-a produs in 1994, moment in care publicul de aici nu era obisnuit cu ideea de restaurant de sistem. Primii pasi au constat in gasirea unei locatii cat mai potrivite si schimbarea mentalitatii clientilor. Aceste conditii fiind indeplinite, succesul nu a intarziat sa apara. Astfel, primului restaurant aflat in Calea Dorobantilor i s-au alaturat alte sapte in Bucuresti, doua in Cluj si cate unul in Iasi, Constanta si Timisoara. Anul acesta Pizza Hut Romania implineste 15 ani de existenta pe piata restaurantelor casual de la noi din tara.

Vino la congres si te vei bucura de preparatele gustoase pregatite de cei de la Pizza Hut.

Te aşteptăm cu drag, de luni până miercuri, între orele 10.00 şi 20.00 pentru a-ţi asigura un loc la Congres.

Sunt mult mai mult decat tablourile din muzee, tomurile din biblioteci sau celebrele arii muzicale. Am nevoie de mai mult decat minti stralucite de academicieni, profesori si cercetatori. Nu sunt ceva ce doar artistii pot simti. Nu m-am nascut acum mult timp si nu, multumesc, nu trebuie sa ma scuturati de praf. Ma nasc continuu, traiesc ubicuu.

Am nevoie de voi si voi aveti nevoie de mine. Si, cu toate acestea, putini stiu cum sa-mi faca loc in vietile voastre. Deschideti editia comentata si revizuita asupra PR-ului cultural, oricand intre 22-24 aprilie 2010. O gasiti la Muzeul National Cotroceni, semnata de Congresul National al Studentilor la Comunicare. Promit ca nu va vorbeste arid despre ceea ce sunt. Va invata, in schimb, cum pot sa devin.

* Multumim Shelter Pub!

Vedeti ce a iesit aici:

Si pentru ca Pizza Hut isi doreste sa fie cat mai aproape de asteptarile voastre, va rugam sa completati chestionarul de mai jos.